Definiția cu ID-ul 951357:

Arhaisme și regionalisme

lețui, lețuiesc, vb. tranz. – A bate în cuie lețurile sau șindrila pe casă: „Când ridică apoi cornii de o lețuiesc...” (Papahagi, 1925: 321). – Din leț „șipcă” (Scriban) + suf. -ui.