Definiția cu ID-ul 712441:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lezin, -i, (leziu), s.m. – Flăcău, hoinar (Papahagi 1925; Borșa). Calfă, fecior mai mărișor (Bârlea 1924): „Din gură de lezieș” (Bârlea 1924 II: 30). – Din magh. lézengo[1] „a umbla fără rost” (Papahagi 1925); Din magh. legény (MDA).

  1. Etimonul corect ortografiat este lézengő, iar cu ortografie veche lézěngő. — Ladislau Strifler