leordă, (leurdă), s.f. – 1. (bot.) Scaiu sălbatic, „cuvânt de origine dacică, de la care provine numele loc. Leordina” (Filipașcu 1940: 20). 2. (bot.) Leurdă (Allium ursinum); usturoi sălbatic. 3. (top.) Leorda, afluent al pârâului Băiuț, care se varsă în râul Lăpuș. 4. (bot.) Leordacă, termen consemnat în Maramureș pentru bujor alb (Platanthera bifolia) (Borza 1968: 133). 5. (bot.) Leurdină (Dahlia variabilis); gherghină, gheorghină (Țiplea 1906). – Termen autohton, cf. alb. hurdhë „usturoi” (Philippide 1928, Rosetti 1962, Brâncuși 1983).