LENTILĂ s. f. 1. piesă optică transparentă și cu suprafețele curbate, care refractă razele luminoase. ♦ ~ electronică = dispozitiv format din sisteme de electrozi sau din combinații de magneți și de electromagneți, care poate modifica traiectoriile electronilor; o ~ de contact = lentilă din materie plastică, ce se aplică direct pe globul ocular pentru corectarea vederii. 2. inel metalic de legătură între două țevi de metal, sau între o țeavă și un perete de metal. 3. lupă. 4. incluziune în sol de forma unei lentile (1). (< fr. lentille)