LELE sf. 1 ‡ Mătușă ¶ 2 Titlu cu care se adresează cineva, la țărani, surorii sale mai mari sau unei femei mai în vîrstă (corespunzător lui „bade”, cu care se adresează bărbaților): ~ preuteasă! m’a trimes părintele să opăresc lîna cea din poloboc (SB.); dacă badea ar avea cosițe, i s’ar zice ~ (ZNN.); (P): și-a găsit ~a bărbatul, s’au potrivit de minune amîndoi la un loc ¶ 3 Drăguță ¶ 4 Curvă: lele-i fie mamă-sa (RET.); fecior de ~, fată de ~, copil din flori: m’ai mîncat friptă fecior de ~ ce mi-ai fost (ISP.); ah! fată de ~ ce mi-ai fost, cum mi-ai scăpat! (ISP.) ¶ 5 În doru(l) lelii, fără nici un rost, într’o doară: plecă și el, știi, cam în dorul lelii (ISP.) vsl. lėlja, bg. lelja „mătușă”).