legiune s.f. 1 (milit..; în armata romană) <înv.> polc. Legiunea era alcătuită din infanterie și cavalerie, cu un efectiv între 3 000 și 6 000 de oameni. 2 fig. (astăzi rar; de obicei urmat de determ. introduse prin prep. „de”, care indică un număr mare de lucruri, obiecte, ființe etc.) v. Bandă¹. Buluc. Cârd. Ceată. Cohortă. Droaie. Gloată. Grămadă. Grup. Mulțime. Pâlc. Stol. Șiruri (v. șir). Turmă.