lecționar, carte bisericească conținând textele Evangheliei (dar și cele ale Apostolului), aranjate în ordinea în care sunt citite în decursul anului. Textele sunt, în general, redate în stilul recitat-cântat al cantilației*, perpetuat prin tradiție. Unele dintre acestea (cum este l. evanghelic păstrat la Iași și datat cu aprox. între sec. IX-XI) sunt importante prin indicațiile, fie și sumare, de intonație (I, 1), indicații conținând o notație (IV) primitivă (în cazul menționat, paleo-biz.).