LECTURĂ, lecturi, s. f. Faptul de a citi; citit¹, citire. ◊ Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc. Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor. ♦ (Inform.) Culegere a informațiilor înregistrate în memoria calculatoarelor electronice. – Din fr. lecture, lat. lectura.