lector s. m. Angajat al unei edituri care are obligația să citească și să propună spre publicare sau să respingă lucrările prezentate de autori ◊ „E.J., lectorul ediției, și el un fin cunoscător al literaturii lui Istrati, avea să fixeze, apoi, prin întrebările adresate invitaților [...] cursul întregii discuții [...]” R.lit. 19 XII 85 p. 24 (cf. fr. lecteur; DN, DEX – alte sensuri, DN3)