lebes sn [At: PÂRVAN, G. 362 / Pl: ~i / E: ngr λέβης] Vas larg de metal, asemănănător cu un lighean, cu două toarte, folosit în Antichitate.

LEBES s.n. (Ant.) Vas larg de metal, de forma unui lighean, cu toarte pe margine. [< lat., gr. lebes].

LEBES s. n. (ant.) vas larg de metal, de forma unui lighean, cu toarte pe margine. (< lat., gr. lebes)

lebeș sm vz leveș

lebeșă sf vz leveș

lebișă sf vz leveș

leveș sn [At: ANTIM, O. 102 / V: (reg) lebeș, lebeșă sf, lebișă sf, ~ă sf, ~ez, livej (Pl: ~uri), liv~ / A și: leveș / Pl: ? / E: mg leves] 1-2 (Trs; Ban) Supă din carne (de pasăre). 3 (Trs; Ban) Ciorbă cu carne. 4 (Reg) Zer rămas după scoaterea urdei. 5 (Trs) Fel de mâncare asemănător cu terciul, preparat din mălai fiert în zer. 6 (Îrg; îf livej) Suc de fructe Si: cidru, (pop) mursă, must, mustăreață. 7 (Reg) Vin de calitate inferioară Si: poșircă, (reg) aleveș, ceagăr, leoarcă. 8 (Olt; Ban) Borhot din prune. 9 (Olt; Ban) Oțet din borhot de prune.

leveșă sf vz leveș

levez sn vz leveș

livej sn vz leveș corectat(ă)

liveș sn vz leveș

livez sn vz lebeșă

leveș s.n. (reg.) v. Poșircă.

leveșă s.f. și leveș s.n. (reg.) supă, ciorbă de carne.