6 definiții pentru leșier leșieriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

leșier sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~iu / Pl: ~e / E: leșie + -ar] 1 (Pop) Bucată de țesătură din cânepă în care se pune cenușa pentru făcut leșie (2), prin care se strecoară leșia (2) sau cu care se acoperă rufele când se toarnă leșia (2). 2 (Îvr) Butoi sau cadă cu leșie (1). 3 (Îvr) Persoană care prepara leșia (2). 4 (Reg) Lăicer.

LEȘIÉR, leșiere, s. n. (Regional) Lăicer. Un pat de scînduri acoperit c-un leșier. CAMILAR, N. II 21.

LEȘIÉR, leșiere, s. n. (Reg.) Pânză groasă de cânepă, în care se pune cenușa pentru facerea leșiei sau prin care se strecoară leșia făcută din cenușă. – Din leșie1 + suf. -ar.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: leșier
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leșier
  • leșierul
  • leșieru‑
plural
  • leșiere
  • leșierele
genitiv-dativ singular
  • leșier
  • leșierului
plural
  • leșiere
  • leșierelor
vocativ singular
plural
leșieriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

leșier leșieriu regional

  • exemple
    • Un pat de scînduri acoperit c-un leșier. CAMILAR, N. II 21.
      surse: DLRLC
  • 2. Pânză groasă de cânepă, în care se pune cenușa pentru facerea leșiei sau prin care se strecoară leșia făcută din cenușă.
    surse: DLRM

etimologie:

  • (2.) leșie + sufix -ar.
    surse: DLRM