Definiția cu ID-ul 501144:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lard (-duri), s. n. – Slănină. – Istr. lǫrd. Lat. lardum (Pușcariu 942; Candrea-Dens., 949; REW 4915; DAR), cf. sp., it. lardo, fr. lard. Numai în Trans. și Banat. – Der. lărdos, adj. (unsuros, cu osînză); lărdar, s. m. (insectă, Dermestes lardarius), al cărui nume nu pare popular.