Definiția cu ID-ul 543851:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LANDRĂ, landre, s. f. 1. (Reg.) Ceată gălăgioasă, grămadă. ◊ Expr. A pleca (sau a se ține) landră = a merge în cîrd, ținîndu-se scai unul de altul. 2. Plantă agățătoare cu flori purpurii și violete (Vicia striata).