* LAMINOR (pl. -oare) sn. 🔧 Mașină ale cărei părți de căpetenie sînt două cilindre orizontale de fier sau de oțel, suprapuse unul pe altul și învîrtindu-se cu aceeași iuțeală, dar în sens contrar; între ele se pune o placă de metal spre a o transforma în lamă, într’o foiță subțire sau spre a-i da o formă determinată după scobiturile sau ridicăturile de pe cele două cilindre (🖼 2797) [fr. laminoir].