2 definiții pentru lament
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
lament sn [At: HELIADE, O. I, 307 / Pl: ~e / E: lat lamentum] (Liv) 1 Lamentare (1). 2 (Fig) Sunet tânguitor produs de instrumente muzicale. 3 (Iuz; ccr) Reclamație.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lament s. n., pl. lamente
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: lament
lament substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)