opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LAMARE, lamări, s. f. Acțiunea de a lama și rezultatul ei. – V. lama2.

LAMARE, lamări, s. f. Acțiunea de a lama și rezultatul ei. – V. lama2.

lamare sf [At: LTR2 / Pl: ~mări / E: lama2] (Teh) Prelucrare, prin netezire, a suprafeței unui material sau a suprafeței circulare a unei găuri cu ajutorul unei lame1 (5).

LAMARE s.f. Acțiunea de a lama și rezultatul ei. [< lama].

LAMA2, lamez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra suprafața frontală, circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame speciale, când strunjirea este dificilă. – Din fr. lamer.

LAMA2, lamez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra suprafața frontală, circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame speciale, când strunjirea este dificilă. – Din fr. lamer.

lama2 vt [At: LTR2 / Pzi: ~mez / E: fr lamer] (Teh) A prelucra, netezind, suprafața unui material sau suprafața circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame1 (5), când strunjirea este dificilă.

LAMA2, lamez, vb. I. Tranz. A găuri un material sau a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă cu muchia ascuțită și care se rotește în jurul unui ax perpendicular pe această muchie și dispus în planul ei.

LAMA vb. I. tr. A găuri un material sau a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă, care se rotește în jurul unui ax. [< lamă].

LAMA2 vb. tr. (tehn.) a găuri un material, a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă, care se rotește în jurul unui ax. (< fr. lamer)

Intrare: lamare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lamare
  • lamarea
plural
  • lamări
  • lamările
genitiv-dativ singular
  • lamări
  • lamării
plural
  • lamări
  • lamărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: lama (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lama
  • lamare
  • lamat
  • lamatu‑
  • lamând
  • lamându‑
 singular plural
  • lamează
  • lamați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lamez
 (să)
  • lamez
  • lamam
  • lamai
  • lamasem
a II-a (tu)
  • lamezi
 (să)
  • lamezi
  • lamai
  • lamași
  • lamaseși
a III-a (el, ea)
  • lamează
 (să)
  • lameze
  • lama
  • lamă
  • lamase
plural I (noi)
  • lamăm
 (să)
  • lamăm
  • lamam
  • lamarăm
  • lamaserăm
  • lamasem
a II-a (voi)
  • lamați
 (să)
  • lamați
  • lamați
  • lamarăți
  • lamaserăți
  • lamaseți
a III-a (ei, ele)
  • lamează
 (să)
  • lameze
  • lamau
  • lamară
  • lamaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lamare, lamărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a lama și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

lama, lamezverb

  • 1. tehnică A prelucra suprafața frontală, circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame speciale, când strunjirea este dificilă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.