Lactanțiu (Lucius Caecilius Firmanius Lactantius) (c. 250- c. 325), apologet creștin, influențat de stoicism. Păgân din naștere, și-a făcut cultura în Africa și a fost chemat în anul 301 de împăratul Dioclețian la Nicomidia, capitala sa, ca profesor de retorică latină. Îmbrățișând religia creștină, s-a stabilit la Treviri (Trier) în Galia, unde a fost preceptorul lui Crisp, fiul lui Constantin cel Mare (317 d. Hr.). Opera sa principală este Divinae institutiones, lucrare apologetică-dogmatică.