lășcuță sf [At: GLOSAR REG. 44 / V: (reg) ~chiță / Pl: ~țe / E: lășcă + -uță] 1 (Reg; mpl) Tăiței tăiați în pătrățele. 2 (Reg) Gălușcă de griș pentru supă. 3 (Trs) Supă. 4 (Bot; reg) Narcisă (Narcissus).

lășchiță sf vz lășcuță

lășcúță, lășcuțe, s.f. (reg.) Tăieței: „Ai făcut niște lășcuță, / Le poți duce-n tileguță” (Memoria, 2001: 110). – Din lașcă + suf. -uță.