KRETZULESCU (CREȚULESCU), familie de boieri din Țara Românească. Mai importanți: 1. Iordache K. (1680-1746), mare vornic și mare logofăt. Ctitor (1720-1722) al bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din București, cunoscută și sub numele de Biserica „Kretzulescu”. 2. Constantin A. K. (1809-1884, n. București), om politic liberal român. M. de onoare al Acad. (1871). Participant la Revoluția de la 1848 din Țara Românească; a făcut parte din Guvernul provizoriu. Președinte al Comitetului Central al Unirii (1857). Prim-min. al Țării Românești (mart.-sept. 1859). Ministru în mai multe rânduri și prim-min. al României (mart.-aug. 1867); a sprijinit înființarea Societății Academice Române. 3. Nicolae A.K. (1812-1900, n. București), medic și om politic liberal român. Frate cu K. (2). Acad. (1871); președinte al Acad. (1872-1874, 1895-1898). Inițiator al învățământului medical din România. A sprijinit deschiderea Școlii de mică chirurgie de la Colțea (1842). Efor al spitalelor bucureștene (1855). Participant la Revoluția de la 1848. Ministru în mai multe rânduri și prim-min. (1862-1863, 1865-1866). A susținut organizarea a numeroase instituții culturale (Arhivele Statului, muzee). Autor al primului manual de anatomie („Manual de anatomie descriptivă”). 4. Dimitrie A.K. (1824-1874), general român. Frate cu K. (2 și 3). Ca șef al Diviziei teritoriale cu reședința la București, a luat parte la complotul care l-a răsturnat pe Al.I. Cuza (febr. 1866).