KAZÁH, -Ă s. m. și f., adj. 1. S. m. și s. f. (La m. pl.) Popor care s-a format ca națiune pe teritoriul Kazahstanului. Mai trăiesc în Uzbekistan, Turkmenistan, China și Mongolia. De religie musulmană sunnită. ♦ Persoană care aparține acestui popor sau este originară din Kazahstan. ♦ (Substantivat f.) Limbă din familia altaică, ramura turcică, vorbită în Kazahstan, China, Mongolia. Limba oficială în Kazahstan. Formată în sec. 15-16, are trei dialecte apropiate. A folosit inițial alfabetul arab. Din 1947 a fost introdus alfabetul rus, cu 9 litere suplimentare. 2. Adj. Care aparține Kazahstanului sau kazahilor, privitor la Kazahstan sau la kazahi.