JUJEU, jujeie, s. n. Jug mic, triunghiular, pus la gîtul porcilor și al altor animale, spre a le împiedica să treacă prin garduri și să intre în locurile cultivate. ♦ Bucată de lemn atîrnată la gîtul cîinilor, spre a-i împiedica să gonească după vînat. [Var.: jujău s. n.] – Sb. žežej.