jugulare s.f. 1 gâtuire, strangulare, sugrumare, <rar> strangulație, <pop.> gâtuială, <înv. și reg.> înecare, <reg.> beregățire, îmberegățire, înădușire, <înv.> gâtuitură, sugrumătură. Legistul a constatat moartea prin jugulare a victimei. 2 fig. reprimare, <fig.> înăbușire, sugrumare. Jugularea revoluției s-a făcut cu multă violență.