2 definiții pentru joltar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
joltar sn [At: DHLR II, 540 / V: so~[1] / E: mg zsoltár] (Înv) Psaltire.
- Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall
JOLTAR s.n. (Ban., Criș., Trans. SV) Psalm. Sholtar. Psalmus. AC, 370. Sfîntul David scrie în joltariul său. MISC. SEC. XVII, 81r; cf. AGYAGFALVI, apud TEW ; VCC (foaia de titlu); MISC. SEC. XVII, 85r Etimologie: magh. zsoltár.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: joltar
joltar substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |