Definiția cu ID-ul 953846:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

joi, s.m. – A patra zi din săptămână. ♦ Joile dintre tunuri; zilele de joi dintre Paști și Rusalii erau dedicate Sfântului Ilie, motiv pentru care exista interdicția de a se lucra: „Joile dintre Paști și Rusalii îs șapte și să țâneu să nu bată gheața, să nu bată vântu’, să nu rupă pomii” (Bilțiu, 2009: 152; Desești). „Nime nu lucră în zâlele acelea, ca să nu fie lovit de trăsnet” (idem; Budești). „Joile să țân ș-amu până la Sf. Ilie. O ieșit nu știu câți preoți ș-o legat joile, să nu lucre cu pământu’ pântru ape, tunete și fuljere” (idem; Moisei). ♦ Joița verde, a patra zi din prima săptămână din Postul Mare (Paști), când „îi bine-a țesă, a bontăni, că iesă iarbă” (Memoria, 2001: 25). ♦ (onom.) Joia, Joian, nume de familie (9 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007); Joiana, nume dat vacilor care s-au născut într-o zi de joi. – Lat. (dies) jovis, ziua dedicată de romani zeului Jove (Jupiter), divinitatea supremă în mitologia romană (Șăineanu, Scriban; Diez, Pușcariu, CDDE, DA, cf. DER; DLRM, DEX, MDA).