joi s.f. Ziua a patra a săptămînii, care urmează după miercuri. După domolirea acestei răscoale marele vizir ieșise cu alai din Constantinopol joi în 26 aprilie (BĂLC.). ◊ (în relig. creștină; nm.pr.) Joia Mare (sau a Patimilor) = sărbătoare care se prăznuiește în ultima joi din postul Paștilor. Joia verde = (la catolici) prima zi de joi de după duminica Preasfintei Treimi (prima duminică după Rusalii), în care se celebrează, printr-o procesiune, solemnitatea Trupului și Sîngelui Domnului. (înv.,pop.) Joia furnicilor (sau a tuturor jivinelor) = joia din Săptămîna albă. Joia apelor = joia din Săptămîna Mare de dinainte de Sf. Toader. ◊ expr. De joi pînă mai (de-)apoi v. apoi. Din joi în Paști v. paște. ♦ (adv.; în forma „joia”) In cursul zilei de joi; în fiecare joi. • pl. -joi. /lat. [dies] Jovis.