joámpă, joampe, s.f. (reg.) 1. Loc neted pe coasta muntelui. 2. Loc mai adânc în râu, plisă. 3. Groapă: „În Maramureș, joampă este un apelativ viu, cu sensul de groapă, adâncitură mare, situată de obicei pe un teren neted” (Vișovan, 2002). ■ (top.) Joampele, fânațe în Suciul de Sus. – Et. nec. (MDA).