jecmăni vb. IV. tr. (mai ales fam.; compl. indică oameni) a extorca, a jefui, <reg.> a dicăsi, a jăpcăni, <fig.> a jumuli, a jupui, a mulge, a scurge, a stoarce, a suge, <fig.; rar> a jintui, <fig.; pop.> a jupi, <fig.; fam.> a carota. Sub pretextul că îi poate facilita cumpărarea unei locuințe la un preț modic, l-a jecmănit de bani.