jais [ʒe] s.n. 1 (mineral.) Varietate de antracit, foarte dură și sticloasă, de culoare neagră, mată, folosită la confecționarea unor obiecte de cult, a unor bijuterii etc.; gagat. ♦ Obiect confecționat din jais. 2 Sticlă neagră cu aspect de jais, folosită la confecționarea unor bijuterii. • pl. -uri. /< fr. jais.