2 definiții pentru izospin


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!izospín (-zos-pin/-zo-spin) s. m., pl. izospíni

izospín s. m. (sil. mf. -spin), pl. izospíni

Intrare: izospin
  • silabație: -spin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izospin
  • izospinul
  • izospinu‑
plural
  • izospini
  • izospinii
genitiv-dativ singular
  • izospin
  • izospinului
plural
  • izospini
  • izospinilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)