2 definiții pentru izocronic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IZOCRÓNIC, -Ă adj. Izocron. [Var. isocronic, -ă adj. / < fr. isochronique].
*isocrón, -ă adj. (vgr. isóhronos d. isos, egal, și hrónos, timp. V. sin-cron). Fiz. Care se face în timpurĭ egale: oscilațiunile isocrone ale péndululuĭ. – Și isocrónic (după cronic), care se întrebuințează și ca adv: a oscila isocronic. – Și izo- (după fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: izocronic
izocronic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)