opțiuni
2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

izgorât, ~ă a [At: DA ms / V: isg~ / Pl: ~âți, ~e / E: izgorî] (Reg) 1 (D. cereale și fân) Încins. 2 (D. spicul de grâu) Uscat. 3 (D. cereale) Răsărite.

izgorî vr [At: I. IONESCU, C. 123/26 / Pzi: ~resc / E: vsl изгорѣти „a arde”] (Reg; d. paie, cereale) A se încinge, stricându-se.

izgorăsc, a -î v. tr. (vsl. iz-gorĭeti, sîrb. izgoreti, a nimici pin foc; rus. izgorĭetĭ. V. ogor). Est. Rar. Încing (aprind, stric) grînele adunate. V. refl. Grînele se izgorăsc de căldură.

Etimologice

izgorî (-resc, -it), vb. refl. – Despre cereale, a fermenta. Sl. izgorĕti (Tiktin; DAR), cf. sb. izgorjeti, rus. izgorĕtĭ. Cf. dogorî, prigoare.

Sinonime

IZGORÎ vb. v. aprinde, fermenta, încinge.

izgorî vb. v. APRINDE. FERMENTA. ÎNCINGE.

Arhaisme și regionalisme

izgorât, -ă, adj. (reg.; despre cereale și fân) 1. stricat de căldură, încins, incitat, aprins (fără flacără). 2. uscat, vechi. 3. răsărit.

Intrare: izgorât
izgorât
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: izgorî
verb (V410)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • izgorî
  • izgorâre
  • izgorât
  • izgorâtu‑
  • izgorând
  • izgorându‑
 singular plural
  • izgorăște
  • izgoraște
  • izgorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • izgorăsc
 (să)
  • izgorăsc
  • izgoram
  • izgorâi
  • izgorâsem
a II-a (tu)
  • izgorăști
 (să)
  • izgorăști
  • izgorai
  • izgorâși
  • izgorâseși
a III-a (el, ea)
  • izgorăște
  • izgoraște
 (să)
  • izgorască
  • izgora
  • izgorî
  • izgorâse
plural I (noi)
  • izgorâm
 (să)
  • izgorâm
  • izgoram
  • izgorârăm
  • izgorâserăm
  • izgorâsem
a II-a (voi)
  • izgorâți
 (să)
  • izgorâți
  • izgorați
  • izgorârăți
  • izgorâserăți
  • izgorâseți
a III-a (ei, ele)
  • izgorăsc
 (să)
  • izgorască
  • izgorau
  • izgorâră
  • izgorâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)