Definiția cu ID-ul 1246970:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IZ s.n. (Mold.) Miros sau gust (neplăcut). De va fi vinul oțățit . . . sau alt iz avînd, să nu îndrăznești a sluji. AMÎ, 19r. Etimologie: magh. íz. Cf. apuțit, apuțitură, diug (2).