opțiuni

3 definiții pentru iuc

Explicative DEX

iuc sn [At: (sec. XVI) IORGA, S. D. XXII, 30 / Pl: ~uri / E: tc yuk ] (Tcî) Greutate maximă care poate fi încărcată pe un cal.

Etimologice

iuc (-curi), s. n. – Balot, povară. Tc. yuk (DAR), Cf. bg. juk. Rar.

Regionalisme / arhaisme

iuc, iucuri, s.n. (înv.) Cât se poate încărca pe un cal; sarcină, povară.

Intrare: iuc
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iuc
  • iucul
  • iucu‑
plural
  • iucuri
  • iucurile
genitiv-dativ singular
  • iuc
  • iucului
plural
  • iucuri
  • iucurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „iuc” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2