2 definiții pentru ispravlenie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ispravlenie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 133/2 / Pl: ~ii / E: vsl исправлѥниѥ] (Slî) Faptă bună Si: (înv) isprăvitură, realizare.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ispravlenie s.f. (înv.) faptă bună; realizare.

Intrare: ispravlenie
ispravlenie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ispravlenie
  • ispravlenia
plural
genitiv-dativ singular
  • ispravlenii
  • ispravleniei
plural
vocativ singular
plural