2 definiții pentru ispravlenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ispravlenie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 133/2 / Pl: ~ii / E: vsl исправлѥниѥ] (Slî) Faptă bună Si: (înv) isprăvitură, realizare.
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ispravlénie s.f. (înv.) faptă bună; realizare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ispravlenie
ispravlenie substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||