Definiția cu ID-ul 800077:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ison n. 1. semn în psaltichie indicând repetarea sunetului precedent; 2. notă prelungită pe o singură vocală pe care isonarii o țin în timp ce psaltul intonează melodia; a ținea isonul, a imita, a aproba tot: multă vreme mi-ai ținut isonul Al. [GR. mod.].