Definiția cu ID-ul 15367:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTRANZITIV, -Ă, intranzitivi, -e, adj., s. n. (Gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus.