interferon s. n. (med.) ◊ „Rezistența la mai mulți viruși era consecința elaborării de către celulele organismului a unei substanțe proteice susceptibile de a se întrepătrunde (interfera) cu acțiunea altor viruși – respectiva substanță fiind de aceea denumită «interferon».” Sc. 13 V 77 p. 5. ◊ „Un alt exemplu de asemenea «medicamente de tip nou» îl constituie interferonul, un agent antiviral eficace împotriva a diferite tipuri de viruși.” Sc. 25 III 79 p. 5. ◊ „[...] a experimentat cu succes acest interferon purificat pe 35 de pacienți.” R.l. 1 III 85 p. 6; v. și 8 II 85 p. 8; v. și coli, viral (din fr. interféron, engl. interferon; PR 1952, BD 1969; DM; DEX-S)