* INTERDICIȚIUNE, INTERDICȚIE sf. 1 Faptul de a interzice, interzicere, oprire de a face un lucru, de a se servi de ceva ¶ 2 Oprirea de a continua exercițiul unei funcțiuni ¶ 3 Starea unui individ căruia judecata i-a interzis exercițiul funcțiunilor sale, căruia i-a luat dreptul de a-și administra averea și a dispune de ea cum vrea; a pune sub ~, a pune sub epitropie ¶ 4 ⚖️ ~a drepturilor cetățenești, civile sau de familie, pierderea cu totul sau în parte, pe un timp anumit, a acestor drepturi, ca pedeapsă corecțională [fr.].