INSECTI- „insectă”. ◊ L. insectum „insectă” > fr. insecti-, engl. id., germ. insecti- > rom. insecti-. □ ~cid (v. -cid), adj., s. n., (substanță) care distruge insectele; ~fer (v. -fer), adj., purtător de insecte; ~form (v. -form), adj., cu aspect de insectă; ~fug (v. -fug), adj., s. n., (substanță) care îndepărtează insectele dăunătoare prin miros, gust sau culoare; ~vore (v. -vor), adj., s. n. pl., 1. adj., Care se hrănește cu insecte. 2. s. n. pl., Ordin de mamifere mici, cu dinții ascuțiți, a căror hrană principală o constituie insectele.