O definiție pentru inocentiza


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

a inocentizá vb., ind. prez. 1 sg. inocentizéz

Intrare: inocentiza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inocentiza
  • inocentizare
  • inocentizat
  • inocentizatu‑
  • inocentizând
  • inocentizându‑
singular plural
  • inocentizea
  • inocentizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • inocentizez
(să)
  • inocentizez
  • inocentizam
  • inocentizai
  • inocentizasem
a II-a (tu)
  • inocentizezi
(să)
  • inocentizezi
  • inocentizai
  • inocentizași
  • inocentizaseși
a III-a (el, ea)
  • inocentizea
(să)
  • inocentizeze
  • inocentiza
  • inocentiză
  • inocentizase
plural I (noi)
  • inocentizăm
(să)
  • inocentizăm
  • inocentizam
  • inocentizarăm
  • inocentizaserăm
  • inocentizasem
a II-a (voi)
  • inocentizați
(să)
  • inocentizați
  • inocentizați
  • inocentizarăți
  • inocentizaserăți
  • inocentizaseți
a III-a (ei, ele)
  • inocentizea
(să)
  • inocentizeze
  • inocentizau
  • inocentiza
  • inocentizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)