INFORMATOR (SUBIECT) s. m. (cf. fr. informateur): persoană care posedă o anumită competență lingvistică și o anumită intuiție care-i permite să furnizeze anchetatorului date despre graiul studiat. Alegerea i. este decisivă pentru culegerea unor date reale și reprezentative despre graiul respectiv. Calitățile i. (inteligență, dicție și audiție excelente, sociabilitate, cunoaștere a graiului și a realităților etnografice, sociale, economice și folclorice ale regiunii etc.), ca și ale anchetatorului, trebuie să asigure un context favorabil desfășurării cercetării dialectale. Se poate folosi un singur sau mai mulți i. (dintre aceștia unul este de bază, principal). I. unic oferă anchetatorului date certe.