INELUCTABIL, -Ă, ineluctabili, -e, adj. (Franțuzism) Care nu poate fi evitat, cu care nu se poate lupta; inevitabil, de neocolit. [Bălcescu] osîndește fără cruțare regimul de privilegii... privind revoluția nu ca un accident, ci ca un rezultat istoric, ca o necesitate ineluctabilă. SADOVEANU, E. 54.