INEGALITATE s. f. (cf. fr. inégalité): valoare relațională a comparației la adjective și adverbe, care presupune o intensitate relativă a însușirilor sau a caracteristicilor comparate, doi termeni de comparație și o realizare cu mijloace gramaticale (cu formanți sau morfeme) neschimbătoare. Ea are în vedere însușirea a două obiecte (sau a aceluiași obiect privit în împrejurări diferite) sau caracteristica acțiunii efectuate de doi autori (sau de același autor în împrejurări diferite) într-o măsură mai mare sau mai mică. I. are două aspecte: a) i. non-inclusă, care privește termenii comparați neincluși într-o totalitate de obiecte sau de acțiuni și care se referă fie la superioritatea termenului comparat, neinclus în această totalitate, însușirea sau caracteristica fiind într-o măsură mai mare (aspect denumit tradițional comparativ de superioritate), fie la inferioritatea termenului comparat, neinclus în această totalitate, însușirea sau caracteristica fiind într-o măsură mai mică (aspect denumit tradițional comparativ de inferioritate). v. și comparativ; b) i. inclusă, care privește termenii comparați incluși într-o totalitate de obiecte sau de acțiuni și care se referă fie la superioritatea termenului comparat, inclus în această totalitate, însușirea sau caracteristica fiind la cel mai înalt nivel (aspect denumit tradițional superlativ relativ de superioritate), fie la inferioritatea termenului comparat, inclus în această totalitate, însușirea sau caracteristica fiind la cel mai scăzut nivel (aspect denumit tradițional superlativ relativ de inferioritate). v. și superlativ.