6 definiții pentru inconfundabil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCONFUNDÁBIL, -Ă, inconfundabili, -e, adj. Care este bine individualizat, care nu poate fi confundat, de neconfundat. – In1- + confundabil.
INCONFUNDÁBIL, -Ă, inconfundabili, -e, adj. Care este bine individualizat, care nu poate fi confundat, de neconfundat. – In1- + confundabil.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCONFUNDÁBIL, -Ă adj. bine individualizat, care nu poate fi confundat; original, unic. (< in1- + confundabil)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INCONFUNDÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi confundat; de neconfundat; neconfundabil. /in- + confundabil
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
*inconfundabil adj. m., pl. inconfundabili; f. inconfundabilă, pl. inconfundabile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
inconfundábil adj. m., pl. inconfundábili; f. sg. inconfundábilă, pl. inconfundábile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INCONFUNDÁBIL adj. v. unic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
inconfundabil, inconfundabilăadjectiv
etimologie:
- In- + confundabil DEX '09 DEX '98 MDN '00