INCLUZIUNE, incluziuni, s. f. 1. Particulă de material străin conținută în masa unui corp solid. ♦ Defect de fabricație al unei piese, constând în prezența în masa metalică a unor particule izolate. 2. (Mat.) Relație între două mulțimi prin care se exprimă faptul că orice element al primei mulțimi îi aparține și celeilalte. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. inclusion, lat. inclusio, -onis.