O definiție pentru incapacitant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incapacitánt adj. m., pl. incapacitánți; f. sg. incapacitántă, pl. incapacitánte

Intrare: incapacitant
incapacitant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incapacitant
  • incapacitantul
  • incapacitantu‑
  • incapacitantă
  • incapacitanta
plural
  • incapacitanți
  • incapacitanții
  • incapacitante
  • incapacitantele
genitiv-dativ singular
  • incapacitant
  • incapacitantului
  • incapacitante
  • incapacitantei
plural
  • incapacitanți
  • incapacitanților
  • incapacitante
  • incapacitantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)