3 definiții pentru imediatețe


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMEDIATÉȚE s. f. (Rar) Caracter imediat al unei acțiuni, al unui fapt. ♦ Urgență. [Pr.: -di-a-] – Imediat + suf. -ețe (după fr. immédiateté).

IMEDIATÉȚE s. f. (Rar) Caracter imediat al unei acțiuni, al unui fapt. ♦ Urgență. [Pr.: -di-a-] – Imediat + suf. -ețe (după fr. immédiateté).

imediatețe sf [At: DEX-S / P: ~di-a~ / Pl: ~ți / E: imediat + -ețe] (Rar) 1-3 Caracter imediat (1-3) al unei acțiuni, al unui fapt etc. 4 Urgență.

IMEDIATÉȚE s. f. caracter imediat, nemijlocit al unei acțiuni, al unui fapt. ◊ urgență. (< it. immediatezza)

Intrare: imediatețe
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imediatețe
  • imediatețea
plural
genitiv-dativ singular
  • imediateți
  • imediateții
plural
vocativ singular
plural

imediatețe

  • 1. rar Caracter imediat al unei acțiuni, al unui fapt.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

  • Imediat + sufix -ețe
    surse: DEX '98 DEX '09
  • după limba franceză immédiateté
    surse: DEX '98 DEX '09