IEREMIA (c. 650-c. 580 sau 570 î. Hr.) (în „Vechiul Testament”), unul dintre cei patru mari profeți. Martor al distrugerii Ierusalimului și al căderii poporului lui Israel în robia babiloniană. Prăznuit la 1 mai. ♦ Carte a „Vechiul Testament” (52 capitole), care cuprinde cuvântări și profeții rostite într-o perioadă de 40 de ani, pericope istorice și date biografice. ◊ Plângerile lui I. = carte a „Vechiului Testament” (5 capitole), atribuită profetului I., în care acesta deplânge decăderea regatului Iudeii, pustiirea țării și căderea în captivitatea babiloniană.