Definiția cu ID-ul 499234:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

iéftin (iéftină), Adj.1. Care are un preț mic, convenabil. – 2. (Înv.) Generos, mărinimos. – Var. eftin, (i)eften. Ngr. εὐθινός (Roesler 568; DAR), cf. ngr. φτηνός, bg., sb. jevtin.Der. ieftinătate, s. f. (calitatea de a fi ieftin); ieftini, vb. (a scădea prețul; înv., a fi milostiv); ieftenșug, s. n. (înv., milă; înv., ieftinătate); (i)eftinețe, s. f. (înv., milă); (i)eftinie, s. f. (milă), înv.