2 intrări
9 definiții

Explicative DEX

iediță2 sf vz idiță

iediță1 sf [At: H XVI, 225 / V: edi~, ezi~[1], iezi~ / Pl: ~e / E: ied + -iță] 1-2 (Șhp) Iadă (mică).

  1. Variantele ediță și eziță nu sunt consemnate cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

idiță sf [At: TEODORESCU, P. P. 394 / V: (reg) ied~, iederiță, iti~[1], iud~ / Pl: ~țe / E: nct] (În descântece) Șerpoaică.

  1. Varianta itiță nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

iederiță sf vz idiță

ieziță sf vz iediță

iudiță sf vz idiță

Arhaisme și regionalisme

idiță, idițe, s.f. (reg.) șerpoaică.

iederiță, iederițe, s.f. (reg., înv.) șerpoaică, iudiță (iediță).

iudiță (iediță), s.f. (reg., înv.) șerpoaică.

Intrare: iediță
iediță1 (acc. -dí-) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iediță
  • iedița
plural
  • iedițe
  • iedițele
genitiv-dativ singular
  • iedițe
  • iediței
plural
  • iedițe
  • iedițelor
vocativ singular
plural
ieziță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: idiță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • idiță
  • idița
plural
  • idițe
  • idițele
genitiv-dativ singular
  • idițe
  • idiței
plural
  • idițe
  • idițelor
vocativ singular
plural
iederiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iederiță
  • iederița
plural
  • iederițe
  • iederițele
genitiv-dativ singular
  • iederițe
  • iederiței
plural
  • iederițe
  • iederițelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iudiță
  • iudița
plural
genitiv-dativ singular
  • iudițe
  • iudiței
plural
vocativ singular
plural
iediță2 (acc. ié-) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iediță
  • iedița
plural
  • iedițe
  • iedițele
genitiv-dativ singular
  • iedițe
  • iediței
plural
  • iedițe
  • iedițelor
vocativ singular
plural